„National” continua seria
dezvaluirilor despre modul in care au fost facute numirile in conducerea
celei mai „vanate” institutii de stat, Banca de Export Import a
Romaniei. Insa anchetatorii care suspectau ca EximBank a fost politizata
cu japca la presiunile sefului Cancelariei premierului, Vlad Stoica, si
la recomandarile insusi premierului au prins acum o alta pista. Care,
daca se confirma, poate transforma acest dosar in cel mai spectaculos
caz al DNA de pana acum.
Morisca imprumuturilor „pe persoana fizica”
La
sfarsitul lunii spetembrie 2012, lumea bancara era zguduita de stirea
data „pe surse” in mass-media ca viitorul presedinte al EximBank, adica
omul cu cea mai mare leafa de la stat, urma sa fie Traian Sorin Halalai.
Iar cum acesta avea trecutul profesional „patat” de amenzile primite de
la CNVM, ceilalti bancheri au luat de buna informatia (facuta publica
tot atunci) ca acesta l-ar avea in spate pe insusi premierul Victor
Ponta, care l-ar fi presat pe fostul ministru al Finantelor, Daniel
Chitoiu, sa-l puna sef pe Halalai. Totusi, dupa cum ziarul nostru a
dezvaluit zilele trecute, ulterior s-a stabilit ca, de fapt, seful
Cancelariei premierului, Vlad Stoica, este cel care s-ar fi zbatut ca un
leu pentru protejatul sau. Iar cum, la putin timp dupa ce Halalai a
ajuns pe postul ravnit, Vlad Stoica era cooptat la randul sau in
conducerea Consiliului Director al EximBank, procurorii au inceput sa
suspecteze ca la mijloc ar putea fi vorba de un „troc”. Numai ca, unele
documente private intrate recent in posesia celor care se ocupa de acest
caz a dinamitat din mers ancheta. Pentru ca, in timp ce era nominalizat
la sefia EximBank, dar si imediat dupa numirea sa, Traian Sorin Halalai
a intrat intr-o adevarata morisca a imprumuturilor de la persoane
fizice, luand sume uriase de bani, inclusiv de la cetateni straini.
800.000 euro de la un strain
Cum
EximBank este o unitate considerata strategica pentru siguranta
nationala, din moment ce raspunde, financiar vorbind, de garantarea
exporturilor romanesti, structurile informative au monitorizat cu maxima
atentie fluxul imprumuturilor luate in nume propriu de noul presedinte
al bancii de stat. Iar din morisca acestor contracte semnate de Halalai
in acele zile decisive pentru viitorul sau profesional, semnalam astazi
doar imprumuturile luate de la un cetatean grec. De la care
nominalizatul la sefia EximBank a luat 250.000 de euro si, apoi, alti
550.000 de euro, bani luati fara perceperea vreunei dobanzi si pentru
care a gajat cu unele terenuri detinute in sectorul 4 din Bucuresti.
Extrem de interesant este insa ca, in aceasta perioada in care parea sa
aiba nevoie disperata de bani cash, acelasi Halalai imprumuta la randul
sau 250.000 de euro, tot fara dobanda, unui alt cetatean roman. Iar
anchetatorii incearca acum sa reconstituie intreaga „suveica” a
imprumuturilor, pentru a verifica informatiile privind destinatia finala
a „cash”-ului imprumutat de cel care, in cele din urma, a fost impus la
sefia EximBank.
Dupa numire, banii inapoi
Cum
necum, in noiembrie 2012, Traian Sorin Halalai devine seful EximBank,
iar dupa putin timp preia si fraiele celei mai profitabile unitati la
care EximBank era actionar majoritar. Este vorba despre Compania de
Asigurari – Reasigurari Exim Romania unde, prin Hotararea nr.1 din
14.02.2013 a Adunarii Generale Ordinare a Actionarilor este revocat
fostul Consiliu de Supraveghere si Traian Sorin Halalai se instaleaza la
conducere. Iar dupa doar doua saptamani, dupa cum reiese din
documentele bancare internationale, noul boss de la EximAsig deja isi
plateste din datoriile catre creditorul grec, prin virament bancar, doar
in data de 1 martie 2013 facand o plata de „rambursare credit” de
200.000 de euro.
Falimentare cu japca
Iar
daca este sa ne referim strict la cazul EximAsig, aceasta a fost adusa,
intr-un timp uluitor de scurt, pe pierdere, dupa ce fusese preluata
avand un profit urias, cu mult peste cel estimat. Numai ca sarabanda
numirilor suspecte a continuat si aici, pe filiera pesedista fiind
promovate persoane care fie erau cercetate penal la data numirii, fie se
aflau intr-o fatisa stare de incompatibilitate, fie nu indeplineau
conditiile legale minimale pentru ocuparea unui asemenea post. Si,
totusi, gestionarea miliardelor de euro ai statului roman au incaput pe
mana acestor noi directori, ale caror numiri au starnit nenumarate
suspiciuni. Drept urmare, ASF, Ministerul Finantelor si seful
Cancelariei premierului au primit informari oficiale privind riscurile
„falimentarii fortate” a companiilor unde statul roman, prin EximBank,
era actionar majoritar. Numai ca, in cazul ultimei sesizari cel putin,
documentul oficial nu a primit niciun raspuns, ramanand – oare de ce?! –
in sertarul lui Vlad Stoica…
Autor: Catalin Tache
